Calatoria

Nina Ceranu
„Un roman de-un realism cutremurător! Încărcătura pe care autoarea a dat-o cuvintelor îl face să fie artă. Dar şi eliberare. Povestea e paralela dintre lumi, trecute și viitoare. Mai autentic şi mai credibil nu ştiu cine ar fi făcut din propria durere o carte care va fi mărturie.”
Csaba Szabó
„Călătoria lui Lili Crăciun nu este una palpabilă, ca şi uterul personajului principal în mâna a multor medici şi asistente, ci una de o abstractitate foarte fină, având rădăcinile în năvodurile anxietăţii feminine – undeva la limita minunii de a da viaţă şi a iadului pruncuciderii („Ducându-mă cu gândul că iadul n-a fost niciodată în altă parte. A fost tot timpul aici, în noi”).
Ion Drăgușanul
„Excelent construită narativ, cu o simbolistică filosofică insinuată discret, ca şi coloristica metaforică a elegantei frazări, şi cu o vervă a epicului ascendentă, care ajunge la apogeu prin ţipătul vârstelor şi al cărţii: „Sunt liberă!”.
Dorian Obreja
„O călătorie ce nu trebuia făcută, dar o carte care trebuie citită. Cu siguranţă, călătoria personajului din cartea cu acest titlu, nu ar fi trebuit să aibă loc, asemenea întregului fenomen tragic ce a constituit o realitate a trecutului nu foarte îndepărtat şi a devenit un subiect prea puţin cunoscut şi încă mai puţin abordat în prezent. Experienţa dramatică a victimelor fenomenului amintit le face pe acestea să aibă nu doar dreptul, ci şi obligaţia de a se mărturisi”.
Doina Popescu
„Romanul de debut al scriitoarei Lili Crăciun decupează o secvență din viața unui cuplu din middle-class-ul românesc, la finele regimului comunist-ceaușist. O călătorie care te ține cu sufletul la gură, cu răsturnări de situații pe cât de neașteptate pe atât de verosimile totuși în logica acelui regim politic care, în situații de viață extreme, îi obliga pe indivizi sa ia decizii rapide, sub impulsul unui bine sau al unui rău crescut în ei parcă în mod natural”.
Leonard Relea
„Autoarea reușește să pună pe hârtie gânduri, sentimente, stări, cu atâta acuratețe și cu un fin simț al detaliului, încât par că sunt trăite chiar de către cititor. Nu aș vrea să știu ce ar simți o femeie, care a trecut prin situații identice, în momentul în care va citi cartea. Aș putea spune că e interzisă cardiacilor. Cele 300 de pagini ale romanului sunt un tur de forță prin memorie, o descătușare aproape violentă a amintirilor blocate zeci de ani în sertarele subconștientului”.
Eugenia Crainic
„Pe scurt, în cele șapte zile prin care ne poartă amintirile profesoarei Liana, se întâmplă lucruri care-i dau femeii viața peste cap, simțind mai mult decât în întreaga ei existență ce înseamnă să nu contezi, să fii victimă în adevăratul sens al cuvântului și să nu ai nicio putere în fața absurdului și a nedreptății. Liana, ca orice femeie pentru care contracepția era interzisă, iar avortul o infracțiune, trece prin situații și stări de infarct, suferind și umilindu-se peste puteri în lupta sa surdă cu sistemul care nu o lăsa să decidă asupra propriei sale existențe. Durere fizică și tortură psihică. Astfel s-ar putea descrie, în câteva cuvinte, romanul lui Lili Crăciun. O bucată de viață, așa cum a fost”.

"1123572287"
Calatoria

Nina Ceranu
„Un roman de-un realism cutremurător! Încărcătura pe care autoarea a dat-o cuvintelor îl face să fie artă. Dar şi eliberare. Povestea e paralela dintre lumi, trecute și viitoare. Mai autentic şi mai credibil nu ştiu cine ar fi făcut din propria durere o carte care va fi mărturie.”
Csaba Szabó
„Călătoria lui Lili Crăciun nu este una palpabilă, ca şi uterul personajului principal în mâna a multor medici şi asistente, ci una de o abstractitate foarte fină, având rădăcinile în năvodurile anxietăţii feminine – undeva la limita minunii de a da viaţă şi a iadului pruncuciderii („Ducându-mă cu gândul că iadul n-a fost niciodată în altă parte. A fost tot timpul aici, în noi”).
Ion Drăgușanul
„Excelent construită narativ, cu o simbolistică filosofică insinuată discret, ca şi coloristica metaforică a elegantei frazări, şi cu o vervă a epicului ascendentă, care ajunge la apogeu prin ţipătul vârstelor şi al cărţii: „Sunt liberă!”.
Dorian Obreja
„O călătorie ce nu trebuia făcută, dar o carte care trebuie citită. Cu siguranţă, călătoria personajului din cartea cu acest titlu, nu ar fi trebuit să aibă loc, asemenea întregului fenomen tragic ce a constituit o realitate a trecutului nu foarte îndepărtat şi a devenit un subiect prea puţin cunoscut şi încă mai puţin abordat în prezent. Experienţa dramatică a victimelor fenomenului amintit le face pe acestea să aibă nu doar dreptul, ci şi obligaţia de a se mărturisi”.
Doina Popescu
„Romanul de debut al scriitoarei Lili Crăciun decupează o secvență din viața unui cuplu din middle-class-ul românesc, la finele regimului comunist-ceaușist. O călătorie care te ține cu sufletul la gură, cu răsturnări de situații pe cât de neașteptate pe atât de verosimile totuși în logica acelui regim politic care, în situații de viață extreme, îi obliga pe indivizi sa ia decizii rapide, sub impulsul unui bine sau al unui rău crescut în ei parcă în mod natural”.
Leonard Relea
„Autoarea reușește să pună pe hârtie gânduri, sentimente, stări, cu atâta acuratețe și cu un fin simț al detaliului, încât par că sunt trăite chiar de către cititor. Nu aș vrea să știu ce ar simți o femeie, care a trecut prin situații identice, în momentul în care va citi cartea. Aș putea spune că e interzisă cardiacilor. Cele 300 de pagini ale romanului sunt un tur de forță prin memorie, o descătușare aproape violentă a amintirilor blocate zeci de ani în sertarele subconștientului”.
Eugenia Crainic
„Pe scurt, în cele șapte zile prin care ne poartă amintirile profesoarei Liana, se întâmplă lucruri care-i dau femeii viața peste cap, simțind mai mult decât în întreaga ei existență ce înseamnă să nu contezi, să fii victimă în adevăratul sens al cuvântului și să nu ai nicio putere în fața absurdului și a nedreptății. Liana, ca orice femeie pentru care contracepția era interzisă, iar avortul o infracțiune, trece prin situații și stări de infarct, suferind și umilindu-se peste puteri în lupta sa surdă cu sistemul care nu o lăsa să decidă asupra propriei sale existențe. Durere fizică și tortură psihică. Astfel s-ar putea descrie, în câteva cuvinte, romanul lui Lili Crăciun. O bucată de viață, așa cum a fost”.

16.0 In Stock
Calatoria

Calatoria

by Lili Craciun
Calatoria

Calatoria

by Lili Craciun

eBook

$16.00 

Available on Compatible NOOK devices, the free NOOK App and in My Digital Library.
WANT A NOOK?  Explore Now

Related collections and offers

LEND ME® See Details

Overview

Nina Ceranu
„Un roman de-un realism cutremurător! Încărcătura pe care autoarea a dat-o cuvintelor îl face să fie artă. Dar şi eliberare. Povestea e paralela dintre lumi, trecute și viitoare. Mai autentic şi mai credibil nu ştiu cine ar fi făcut din propria durere o carte care va fi mărturie.”
Csaba Szabó
„Călătoria lui Lili Crăciun nu este una palpabilă, ca şi uterul personajului principal în mâna a multor medici şi asistente, ci una de o abstractitate foarte fină, având rădăcinile în năvodurile anxietăţii feminine – undeva la limita minunii de a da viaţă şi a iadului pruncuciderii („Ducându-mă cu gândul că iadul n-a fost niciodată în altă parte. A fost tot timpul aici, în noi”).
Ion Drăgușanul
„Excelent construită narativ, cu o simbolistică filosofică insinuată discret, ca şi coloristica metaforică a elegantei frazări, şi cu o vervă a epicului ascendentă, care ajunge la apogeu prin ţipătul vârstelor şi al cărţii: „Sunt liberă!”.
Dorian Obreja
„O călătorie ce nu trebuia făcută, dar o carte care trebuie citită. Cu siguranţă, călătoria personajului din cartea cu acest titlu, nu ar fi trebuit să aibă loc, asemenea întregului fenomen tragic ce a constituit o realitate a trecutului nu foarte îndepărtat şi a devenit un subiect prea puţin cunoscut şi încă mai puţin abordat în prezent. Experienţa dramatică a victimelor fenomenului amintit le face pe acestea să aibă nu doar dreptul, ci şi obligaţia de a se mărturisi”.
Doina Popescu
„Romanul de debut al scriitoarei Lili Crăciun decupează o secvență din viața unui cuplu din middle-class-ul românesc, la finele regimului comunist-ceaușist. O călătorie care te ține cu sufletul la gură, cu răsturnări de situații pe cât de neașteptate pe atât de verosimile totuși în logica acelui regim politic care, în situații de viață extreme, îi obliga pe indivizi sa ia decizii rapide, sub impulsul unui bine sau al unui rău crescut în ei parcă în mod natural”.
Leonard Relea
„Autoarea reușește să pună pe hârtie gânduri, sentimente, stări, cu atâta acuratețe și cu un fin simț al detaliului, încât par că sunt trăite chiar de către cititor. Nu aș vrea să știu ce ar simți o femeie, care a trecut prin situații identice, în momentul în care va citi cartea. Aș putea spune că e interzisă cardiacilor. Cele 300 de pagini ale romanului sunt un tur de forță prin memorie, o descătușare aproape violentă a amintirilor blocate zeci de ani în sertarele subconștientului”.
Eugenia Crainic
„Pe scurt, în cele șapte zile prin care ne poartă amintirile profesoarei Liana, se întâmplă lucruri care-i dau femeii viața peste cap, simțind mai mult decât în întreaga ei existență ce înseamnă să nu contezi, să fii victimă în adevăratul sens al cuvântului și să nu ai nicio putere în fața absurdului și a nedreptății. Liana, ca orice femeie pentru care contracepția era interzisă, iar avortul o infracțiune, trece prin situații și stări de infarct, suferind și umilindu-se peste puteri în lupta sa surdă cu sistemul care nu o lăsa să decidă asupra propriei sale existențe. Durere fizică și tortură psihică. Astfel s-ar putea descrie, în câteva cuvinte, romanul lui Lili Crăciun. O bucată de viață, așa cum a fost”.


Product Details

BN ID: 2940163228546
Publisher: Lili Craciun
Publication date: 02/25/2016
Sold by: Smashwords
Format: eBook
File size: 506 KB
Language: Romanian

About the Author

Nascuta in judetul Bacau, crescuta si scolita in Falticeni, autoarea si-a desavarsit studiile in Iasi, unde a urmat cursurile facultatilor de Filozofie si, mai apoi, de Drept. Despre debutul la vârsta maturitatii depline, Lili Craciun spune pe blogul ei, www.justitieoarba.com: „Scriu dintotdeauna. De cand eram foarte tanara. Numai ca m-am ridicat din copilarie cu jena de a nu imparti cuvinte goale, care nu spun nimic. Mi-a fost teama sa nu imprastii scrieri fara miez si substanta. M-am speriat ca sunt prea comuna, ca vorbele mele, asternute pe hartie, nu transmit senzatii si sentimente pe cat mi-as fi dorit. Am crezut ca sunt una printre atatea altele. Ca doar mi se pare ca destinul m-a inzestrat cu har. Asa ca mi-am ascuns cuvintele. Unele s-au pastrat prin caietele de amintiri, altele zac si acum prin podul casei parintilor mei. Multe dintre ele au luat drumul focului din soba, aprins de tata iarna, cand vantul vajaia la ferestre. Mai tarziu, lucruri, mereu mai importante, au amanat cuvintele. Am pus pe primul plan altceva sau pe altcineva. Sa studiez, sa-mi fac o cariera, sa fiu sotie exemplara, sa nasc, sa cresc copii. Sa plang iubiri pierdute sau sa ma bucur de altele noi. Si fiecare zi trecuta, insemna un maine al scrisului pe care il visam peste noapte. O promisiune fara viitor, pentru ca mainele devenea mereu azi. Si alte si alte lucruri treceau inaintea cuvintelor. Nici nu stiu cand m-am regasit. Poate ca lacrima, ascunsa dupa o stea, m-a scuturat facandu-ma sa ma reintorc. Poate ca m-a ars amintirea promisiunii si am redescoperit cuvintele. Poate ca iubirea celor care m-au sustinut cand nu eram printre ei m-a vindecat. Sau poate ca voi, cei care ma cititi, ma impingeti sa scormonesc in suflet dupa alte si alte intamplari, nascand in mine increderea ca, totusi, am ceva de spus, ca nu-s anosta iar cuvintele nu zboara fara sens pe foaia de hartie”.

From the B&N Reads Blog

Customer Reviews