&quo;Nicolae Sutu isi croieste cariera in societatea moldoveana beneficiind de protectia ruseasca, de calitatea de pamantean dobandita prin casatorie, dar in primul rand gratie insusirilor sale: harnicia, vocatia continuarii lucrului inceput, arta relatiilor cu oamenii, interesul pentru buna desfasurare a serviciului public. Resentimentele – si acestea sunt numeroase – le incredinteaza in cea mai mare parte sertarului. Spre deosebire de strabunii sai, care luptau pentru tronurile tarilor romane pana la ultima picatura de vlaga, el isi intelege in mod superior epoca. Prin felul in care s-a manifestat in viata publica romaneasca, prin felul cum si-a impartasit gandul tainic Memoriilor, Nicolae Sutu ramane una dintre vocile de mare disponibilitate ale secolului al xix-lea. S-o ascultam.“ (Georgeta Filitti)
