¿O reuniune de dou¿zeci de ani de la terminarea liceului este punctul de pornire al unui ¿ir de evenimente, rea¿ez¿ri interioare ¿i descoperiri de sine în care, probabil, mul¿i dintre noi se vor reg¿si. T¿ceri vinovate care acoper¿ traume, c¿snicii cu nefericirile ascunse de ochii lumii, iluzii de care se aga¿¿ personajele din teama de a înfrunta adev¿rul, caruseluri de emo¿ii care ajung s¿ genereze frustr¿ri ¿i s¿ le perpetueze.
În romanul s¿u de debut,*Nu-i u¿or s¿ fugi de fericire, Laura Frunz¿ reu¿e¿te s¿-¿i captiveze cititorul mai ales prin protagoni¿tii s¿i cu care este u¿or de empatizat. Ileana este o fotograf¿ de renume interna¿ional, fr¿mântat¿ de nesiguran¿e pe care le mascheaz¿ sub o aparen¿¿ de femeie dezinhibat¿ ¿i liber¿. Puterea ei st¿ în lipsa r¿d¿cinilor ¿i a oric¿ror leg¿turi afective profunde. Dar reapari¿ia în via¿a ei a lui Bogdan, fostul coleg de liceu, dezv¿luie faptul c¿ aceasta nu este de fapt o putere, ci mai degrab¿ o sl¿biciune. De cealalt¿ parte, Bogdan este un poli¿ist u¿or atipic, care se str¿duie¿te s¿-¿i creasc¿ singur cele dou¿ feti¿e ¿i care, bazându-se mai mult pe intui¿ie ¿i pe perseveren¿¿, reu¿e¿te s¿ for¿eze grani¿ele strâmte ale fricii de via¿¿ a Ilenei.
O carte care propune ¿i apoi rezolv¿ destine complicate, noduri dureroase în vie¿ile familiilor sau diferite tipuri de abandon - fizic ¿i emo¿ional. Prin acest debut frumos, ambi¿ios prin temele abordate, cu o sinceritate ¿i o c¿ldur¿ a stilului care te apropie de personaje ¿i le face u¿or de îndr¿git, Laura Frunz¿ ne provoac¿ s¿ ne întreb¿m dac¿ în¿elegem oare ceva din traumele prin care trecem ¿i pe care, de multe ori, le perpetu¿m la rândul nostru c¿tre genera¿ia urm¿toare."*Simona Antonescu
